Eco Marathon

Am fost si anu asta la Eco Marathon, la Moeciu de Sus. Tot la cros, la fel ca si anu trecut. 14 km cu o diferenta de nivel de 600 de metri, diferenta pozitiva. Din pacate, faptu ca ultimele 3 saptamani inainte de concurs am stat pe tusa si nu am putut alerga deloc nu o fost tocmai de ajutor. Cu atat mai mult, faptul ca micul dejun incepea sa se serveasca de abia de la 7:30 dimineata, cand cursa incepea la 9 nu o fost deloc, dar deloc de ajutor.
Asa ca, din cauza genunchiului, am avut drept scop sa pot termina cursa in primul rand, fara dureri in al doilea. Primul punct l-am indeplinit perfect, al doilea...nu prea, pentru ca genunchiul mi-o cam facut figuri. Alaturi de mijloc. Plus, mancatul tarziu mi-o generat o stare de greata motiv pentru care am si vomitat putin, asa, pe traseu. Si toate astea, combinate cu o nevoie fantastica de a merge la toaleta. Mi-nu-nat!!
Asa ca, una peste alta, am reusit sa scot un timp mai prost decat anu trecut, cu vreo 3 minute. N-are nimic, si la anu o sa mai fie.
Spre seara am urcat un pic pe traseu, la fel ca anu trecut, numa asa, pret de-o poza maxim doo.

I love Reghin - Semimaraton

Duminica care-o trecut am fost la I love Reghin Semimaraton. Ce inseamna asta, cred ca se poate vedea mai bine aici.
Din cauza ca mi-am bulit genunchiu cam cu o saptamana inainte, am facut pauza de alergat pana duminica, pentru ca nu am vrut sa ma retrag sau ceva. Asa ca mi-am luat o pereche de papuci de alergat pe beton, si mi-am propus sa fac maxim 1:45:00, dar, din pacate, pe la kilometrul 16 genunchiu o hotarat sa nu mai tina cu mine, asa ca, la final, am cumulat 1:58:09. Ceea ce tot ii bine.
Traseul o fost de la Reghin la Castelul Bornemisza din Gurghiu si inapoi in Reghin. Mi-o placut de niste baieti tineri de tot, care in momentul cand m-am oprit sa-mi masez genunchiu, m-o depasit zicandu-mi "haideti nenea, ca puteti, nu va lasati". Nenea!! La naiba!
Si, din pacate, inca o data am putut vedea cum oamenii de la tara, taranii cum ne place noua cu atata patos sa-i numim, au parut sa aprecieze toata miscarea, au aplaudat, i-au sustinut pe copii, i-au incurajat, si de indata ce am intrat in Reghin, de la primul bar doua cefe late si burti inalte,  cu berile in fata, nu s-au putut abtine de la un "unde fugiti asa ma pulelor?? hahahahaha". Eh, incet, cu timpul, ne-om educa.
Asa ca, per total, foarte frumos! Mai ales ca nu o fost musai un concurs de alergat! Felicitari organizatorilor si...astept la anu.

Poze si poze