Monday, October 25, 2010

Parang - ziua 3

venind si ziua a treia, ne-am trezit de dimineata cam infrigurati, insa inconjurati de o vreme absolut superba. am dat o tura scurta in juru corturilor, sa vedem cum arata zona in care am campat cu o seara inainte, seara in care nu vazusem nimic, da nimic.
arata foarte fain, eram doar noi, semana usor cu retezatul, doar ca nu asa intins si nici chiar asa spectaculos


daca mergeai putin mai departe de cort, maretia locului isi pastra proportiile si ramanea la fel de frumos. am incropit un mic dejun little breakfast, dupa care am aprins gunoaiele, nefiind cel mai frumos lucru care il puteam face, da cu siguranta, unu foarte bun, ca macar ne-am mai incalzit un pic.


eram cat de cat pregatiti sa plecam, cand ne-am hotarat sa dam o tura sa vedem niste lacuri ce le vazusem de sus cu o zi inainte, si sa nu plecam chiar asa, fara sa fi vazut absolut nimic. asa ca ne-am dus cam jumate de ora mai sus de unde eram, ajungand, din cate imi aduc aminte, la lacul rosiile, lacul lung si zanoaga stanii, din ultimul chiar am facut un pic pe balena esuata si am servit o gura de apa, in timp ce am tras cu ochiu la fetele care o ramas la cort, din motive sentimentale, desigur.


la zanoaga stanii, o avut loc si un photoshooting, pe care l-am surprins, si la care am participat si io ce-i drept, dupa care ne-am indreptat spre lacul rosiile si lacul lung, doua lacuri care cred ca se scurg unu din celalalt, lacul lung aflandu-se mai sus decat lacul rosiile, dupa cum se poate vedea.


la intoarcere o mai iesit un pic soarele, motiv pt care am mai tras niste poze la zanoaga stanii si la creasta, dupa care am inceput sa coboram. am ajuns la refugiul agatat, unde am luat pranzu, ne-am scris in caietu pe care l-am gasit, si am continuat sa coboram.


de aici, am mers de-am recuperat masinile, am mancat in petrosani, dupa care am cautat loc de campat pe langa ceva sate, si, negasind, ne-am intors pe drumul catre obarsia lotrului, si am tras pe marginea drumului, unde am mai servit cate un pa'arel si ne-am pus in corturi, once again, cu zambetu imens pe mufa.

Wednesday, October 13, 2010

Parang - ziua 2


a doua zi de dimineata, am renuntat la locul bun si cald si deosebit de placut din cort, din cauza de necesitate. adica, io stiu ca sunt o gasca de oameni care zic ca suntem pe cea mai de sus pozitie a lantului trofic pentru ca avem creer (si nu pane), si ca ne putem controla diverse chestii, da io unu nu am putut sa-mi mai controlez vezica. era in jur de 8, 8 si ceva, si era o vreme absolut superba, senin perfect, cu o patura groasa de nori deasupra petrosaniului, asa ca mi-am scos si aparatu din cort, sa imortalizez cateva instantanee. am vrut sa zic asta in loc de sa fac cateva poze, ca am citit pe un site ca asa se zice mai corect si elevat.


incurajat la maxim de vremea buna, m-am mai bagat in cort o vreme, nu foarte lunga, pentru some sugar, dupa care am mancat micu dejun, am baut o cafea si am fumat cateva tigari, da asta numa io. in timpu asta, incepea deja sa se strice dramu de vreme buna de care ne-am bucurat...


dar, chiar si asa, nu am avut ce sa facem, asa ca am luat-o la picior catre vf. parangul mic, urmand ca de acolo sa mergem pe creasta pana la vf carja si parangul mare, si sa punem corturile undeva pe langa parangul mare.
drumul pana pe parangul mic nu-i foarte lung, da panta ii destul de abrupta, si daca ai si bagaj greu, devine si mai abrupta parca. am fortat un pic urcarea, numa de dragu de a vedea daca pot, si multumit ca am putut, am asteptat langa ruinele a ceea ce parea sa fi fost ceva unealta de masuratoare meteo sa ne adunam cu totii si sa ne tragem sufletu un pic. respectiv o tigara io.



dupa ce o venit si ultimele doo siluete, am pornit pe drumu doar de creasta, care deja incepea sa fie cuprins de ceata, si nu mai dadea nici un semn ca ar dori sa ni se arate ca o femeie, si anume goala.


din pacate, asa o fost tot drumu pana aproape sub vf carja, adica ceata, cu zapada, cu un fel de lapovita la un moment dat, care ne-o cam futut moralu la toti, drept pentru care am hotarat ca asa nu mai are rost sa continuam, si am coborat catre niste lacuri care ne-o fost indicate de un tip cu care ne-am intalnit pe drum.
am mai facut cam doo poze din momentu asta incolo, in rest nu prea am avut la ce, in afara de ceata aia imputita, of cors. am ajuns intr-un final, dupa o coborare de vreo 3 ore bune, intr-un loc care nu prezenta nici o urma de zapada, si, intrucat eram uzi si infrigurati cu totii, am intins rapid corturile, am mancat ceva din fuga, si ne-am bagat fiecare la o cana de ceai sau orice alta activitate menita sa produca caldura.


am adormit cu gandul ca oare cum arata locu in care ne aflam, si cu o usoara parere de rau ca nu ne-o permis vremea sa mergem pana unde am dorit. plus cu zambetu pe buze

Monday, October 11, 2010

Parang

dupa o inca scurta pauza, revin si aici cu ceea ce o fost concediul meu, daca pot sa-i spun asa. si anume, prima parte a lui, cand am fost in parang.
ne-am hotarat, si aici ma refer la aia de-am fost, sa mergem la inceput de septembrie, ca asa ii mai bine pentru fiecare. asa ca, intr-o frumoasa zi de vineri 3 septembrie m-am dus pana la Cj, unde am stat peste noapte, urmand ca a doua zi dimineata sa pornim spre Petrosani.
am ajuns in juru orei...1, cred, am mai facut mici cumparaturi de la un carrefour, si ne-am indreptat catre telescaun, sa urcam pana in statiunea de ski. stiam deja la ce sa ne asteptam, si cand zic asta, ma refer la faptu ca ninsese cu cateva zile inainte, lucru total neasteptat, avand in vedere perioada, si faptul ca, in urma cu vreo saptamana, fusesem in calimani pe o vreme chiar faina si cu soare.
am urcat impartiti in 4 scaune, din care unu plin de bagaje, si am cautat un loc de campat. la foarte putina distanta de unde ne-am dat jos incepe rezervatia, unde camparea ii interzisa, daaar, suntem cu totii copiii unor comunisti, asa ca stim bine ca restrictiile de genu asta se mai pot indoi dupa necesitati.
am pus destul de repede cortul, fiind deja destul de tarziu (paradoxal!!), si am asteptat frumos lasarea intunericului la un pahar de visinata si povesti, invaluiti in muuulta multa ceata cu usoare tente de frig, si cu sperante de vreme mai buna in zilele care o sa urmeze. cam asta o fost prima zi.

din telecabina:


bocancii mei noi nouti:


vf. carja:


ceata peste tot:









petrosani: