Primavara la Sagagea

Cu doua saptamani inainte de Maraton Apuseni, am fost pe-o zi la Sagagea din nou. Deja ii a treia oara, si motivu pentru care am mers ii ca ii fain, liniste, pace, ii si un pic pe traseul de la maraton, da mai ales, se poate manca si pe urma dormi bine la stiolne cum ii cunoscuta zona, sau altfel zis, pe langa grajdurile pe care, cel putin teoretic, localnicii le folosesc vara.
Fata de datile trecute, acuma am mers in sens invers, adica am urcat pe langa biserica pana am iesit din sat, am mers pe drum un pic dupa care am facut dreapta si am ajuns la sus-numitele stiolne. Dupa care, la pas incet, inapoi jos in sat.
Nu stiu ce altceva sa mai zic decat ca ii de mers oricand. Inca n-am fost iarna, da o sa fac si asta.

 

                                     

Sagagea

Iata ca, manat de un pic de vreme buna ce-o fost weekendu asta, am fost iar la Sagagea. Am mai fost toamna trecuta aici, si mi-o placut foarte mult, c-am prins o zi faina, plus in mai, da atunci am injurat si blestemat din plin, ca eram in alergare la Maraton Apuseni. Bine, si atunci mi-am dat seama ca-i fain, numa nu ma puteam exprima cum trebuie in legatura cu asta.
Am fost iara pana la stiolne, unde am fost si anu trecut, am mancat si-am stat un pic pe patura, numa ca o fost cam frig de data asta.
Da n-o fost asta cel mai mare bai, plus ca am prins un apus de soare tare frumos la intoarcere, si cel mai important... n-am stat in casa!

O zi in Apuseni

Acum o saptamana si-un pic, ca sa profit de toamna care parca o venit foarte brusc, am facut o incursiune in satul/catunul... nu stiu exact cum sa-l definesc, pe numele lui Sagagea, judetul Alba si catre Stiolne. Am mai trecut prin el foarte rapid cu ocazia Maratonului Apuseni, in iunie, si mi-o placut extrem de mult, chiar daca l-am vazut cu trepidatii si cu pulsu ridicat.
Asa ca, sambata de dimineata am plecat spre Campeni, iar la Posaga am facut o dreapta strategica spre Posaga de Jos, apoi Posaga de Sus, si-am continuat tot inainte spre Sagacea pe un drum nu foarte bun, da nici foarte rau. Am lasat masina pe marginea drumului, sa nu incurce pe nimeni, si-am incercat sa refac o portiune din traseul de la maraton. Asa ca, am mers pe ceea ce parea a fi un curs de apa, dupa care am luat-o pieptis in sus pe deal, de unde incepea deja se se vada extraordinar cum incet se schimba coloritul.

Am intalnit si-o specie interesanta de purcel...

Apoi am continuat cu urcusul, Sagagea devenind tot mai mica si mai frumoasa

Sus in coasta am dat de traditionalele grajduri din Apuseni, acum toamna fiind toate goale, dar primitoare.

Spre Stiolne am mers printr-o padure de arama, iar cand am iesit din ea, era prea departe, asa ca inapoi pe drumul ce se vedea, spre Stiolne.

Am ajuns dupa inca vreo jumate de ora, si-o fost numa bine de-am mancat un pic si-am si dormit de-amiaz. Mi-i s-o parut foarte interesante capitele, nu am mai vazut asa... o coada impletita pana acuma pe vreuna, si nici nu-mi dau seama de ce se face.

Dupa somn, am luat-o la pas inapoi spre masina, cu un mic ocolis pe deasupra, sa vedem Scarita-Belioara.

Cand am ajuns deasupra la Sagagea, incepea soarele incet sa apuna dupa un deal, in timp ce dupa altu luna incepea sa se vada.

Mai jos l-am lasat pe-un nene si pe calu lui sa urce la deal, dupa lemne cred, si cand s-o impotmolit, i-am dat o mana de-ajutor sa ia curba cum trebe.

Si pe urma, am mers pana langa biserici, ca se vedea frumos, si inapoi acasa, cu promisiunea ferma de a mai merge, ca-i prea frumos.

Si pe final, ca sa ma laud, am castigat premiul special la un concurs foto intitulat "Summer in Romania", organizat de www.uncover-romania.com

Am participat cu o poza de la Zetea din primavara  si... mai multe detalii aici