Rodnei

No si fain frumos am fost iara in Rodnei. Ca-i un munte fain, ca-i cel mai inalt din Orientali, ca am mai fost si stiam cum ii (si ca-i fain) si inca tot asa. Sambata dimineata la ora 6 jumate am plecat din Cluj cu destinatia azimut Borsa. Daca vreti sa mergeti vreodata in Rodnei, din centru, dupa spital, se face o dreapta strategica si se urmeaza indicatoarele pana catre schit, 4.5 km de la drumu principal, unde se poata lasa masina. Si ma gandesc ca nici n-o agreseaza nimeni, ca-i fix langa biserica si no.
De-acolo, se merge la pas (sau cu jeepu, daca ii buna masina) pe banda albastra pana la statia meteo. La un moment dat, la o intersectie unde drumu o ia in dreapta, da se poate merge si inainte, marcaju se pierde. Acolo, pt varianta mai scurta, se poate merge fix inainte si se da in drumu principal, care ii si marcat, si pe care toot se urca pana la meteo.
Am ajuns la meteo dupa 2 ore de mers, unde ne-am cazat (am vorbit de dinainte si ne-am anuntat, sa nu patim ca data trecuta cand am fost), si cam asta o fost tot pt ziua respectiva, ca nu mai avea sens sa urcam daca oricum voiam sa facem asta a doua zi. Am fost numa pana la lac, am facut ceva poze ca mai rar sa prinzi asa Iezeru inghetat, am mancat, am dormit, am iesit de-am mai facut ceva poze noaptea, si iar somn, ca a doua zi am vrut sa vedem rasaritu din creasta.



Asa ca, zis si facut, duminica dimineata la ora 4 ne-am trezit, mancat, cafea, tigari, si la 5 jumate plecasem catre vf. Pietrosu. Luna era aproape plina, lumina din plin, nimeni altcineva prin jur... excelent. La ora 7 eram deja in creasta si intr-un vant de toata frumusetea, asa ca am tremurat in timp ce am facut cateva poze si am asteptat sa iasa soarele. Numa ca era deja prea frig, asa ca am mers pana chiar pe varf (cam 15 minute), unde este statia veche meteo care ii si parasita. Loc numa bun sa ne retragem, sa aprindem primusu si sa bagam 2 litri de ceai, ca deja nu mai imi simteam dejtele de niciunde. Am mai iesit din cand in cand la cate o poza, si intr-un final s-o oprit si vantu, ocazie numa buna de admirat tot de jur imprejur.


Pe urma, am coborat inapoi pe unde am venit, ne-am oprit sa mai facem 2-3 poze catre lac, ca deja era 12 ceasu, dupa care la cabana, o slana cu branza, o ora de somn, si catre masina, dupa care inapoi la Cluj.


O tura foarte faina, si surprinderea mea ca nu era nimeni, da nimeni nimeni pe tot muntele.