Catalin

Fost in weekend la catarat in Cheile Turzii, si o fost bine. Ma rog, nu chiar asa bine cum as fi vrut, da tot bine. I-am facut un rand de poze lui Cata, astea doua fiind singurele care imi plac cat de cat. Asa ca...

Retezat

dupa cum scrie si aici mai sus, am fost in weekend in Retezat. am plecat vineri in jur de ora 4 din localitate, cu destinatie Poiana Pelegii, unde sa dormim vineri seara, urmand ca sambata sa suim la Bucura, intindem cortu, si bagam la picior cat incape.
asa ca, ca niste oameni seriosi, ne-am tinut de treaba. am ajuns si am intins corturile in juru lu 12, am aprins un foc mica ca tot nu era voie in parc, si am mers pe principiu ca orice regula ii facuta ca sa fie incalcata. noi si alti 88 de oameni. care sa ne dam seama cam ce inseamna gandire colectiva. am beut vreo cateva beri, acolo ni un pic de tuica, si dupa ce pe mine unu m-o cam luat ametitu, m-am bagat la somn ca eram rupt de somn. ne-am trezit dimineata pe la 8, am bagat micul little breakfast, si am luat-o la picior catre Bucura. am biruit intr-o ora sa ajung, fata de 2 ore data trecuta cand cred ca eram cam obosit ca ma intorsesem din Amsterdam, si deh...


fain frumos dupa ce am intins corturile, am fumat vreo doo tigari, si am luat-o la picior spre Peleaga, de unde sa mergem pe creasta pana pe Bucura si de-acolo sa coboram catre taul portii, unde sa facem niste poze si inapoi la cort, ca mai aveam 8 beri si 1 litru de tuica.
drumu pana pe Peleaga ii relativ lejer, am dat de cateva pete de zapada pe traseu numa faine ca sa faci niste bulgari care sa te racoreasca, si sa iti faca un rosu in gat daca ii prea exagerat.
pe Peleaga am dat de niste pocaiti, cred ca penticostali, care numa nu mai dadea Domnu sa plece si isi faceau constant poze cu tabla din varf. asa ca dupa ce o facut o rugaciune in grup si io i-am injurat de alea sfinte, da fara sa vreau, numa din reflex, o plecat, asa ca am tras un cantec cu tu ardeal, si am fluturat steagu ca sa ma simt ostas.


am mers deci pe creasta catre curmatura Bucurei, de unde am coborat catre lacul Bucura, si am luat-o strategic la dreapta, sa urcam catre Taul Portii sau Poarta Bucurei, unde am stat fain frumos sa mancam ceva, sa fumam niste tigari, si unde am zabovit mai mult cu intentia de a sta pana apune soarele pentru niste poze. care nu s-o mai materializat, din cauza ca o cam batut vantu, si s-o dus luciul apei.

am ajuns la corturi, am mancat, am desfacut beri, tuica, tigari, am facut poze, si ne-am tot ras de tot felu de prostii

duminica dimineata ne-am trezit la 7, ca am vrut sa bag rapid un drum pana la taul portii, sa-l prind asa fain de dimineata, da era deja prea tarziu, asa ca am bagat micu dejun si cafele, si am tot vorbit unde si ce sa facem. ne gandeam sa merem pana pe vf. Retezat, numa ca era prea departe, asa ca am hotarat sa urcam pana pe creasta Judele, si la intoarcere, sa trecem pe langa lacuri, si sa fie toata ideea asa, de miscare. si ne-am tinut de cuvant.
am trecut pe langa taul portii, unde am mai aruncat niste poze, si am stat de-am mancat ceva dulce pe creasta Judele, unde nu prea am facut poze, ca era cam de-ampulea lumina.

aici, de pe creasta judele, avem dupa cum urmeaza: stanga-sus Taul Portii, in partea de jos, de la stanga la dreapta Taul Agatat, Florica, Viorica, Ana, si in dreapta jos Lia, cu Bucura in centru
cand ne-am intors, am impachetat, si o fost la fix, ca o inceput sa deie o ploaie faina cu gheata, asa ca ne-am tirat la masini, si-am plecat.

Fagaras

si-asa, ca am fost in sfarsit si io in fagaras, ca de mult imi tot doream. am ajuns vineri seara la sibiu, la prietenul pe numele lui adi, cu care am stat la doo beri si o poveste, urmand ca sambata de dimineata sa ne trezim la 6 jumate, sa facem cumparaturile, si pana la Balea Cascada sa nu ne mai oprim. urma ca de-acolo sa o luam la picior catre Lacul Caltun, si sa stam la refugiu cu acelasi nume pana a doua zi, cand ne intoarcem.
lasand la o parte micile incidente de pe drum, de gen uitat portmoneu acasa, ratat intrarea la magazin sa ne luam chestii, uitat sa scoatem bani de pe card ca sa avem cu ce urca pana la balea lac, si pana si sa ne luam coarda cu noi, am ajuns in jur de 10 la balea. am asteptat cuminti si frumos(i) sa vina baietii de la refugiu, sa ne dea o coarda, timp in care am mancat ceva biscuiti fugitiv, doo guri sau mai multe guri de sana, si am facut cateva poze pictures.


dupa ce o venit baietii, am luat-o la picior catre saua doamnei, urcand un pic mai greu din cauza ca ne tot afundam in zapada. cand am ajuns sus in sa, ne-am intalnit cu un baiat de la salvamont care ne-o zis ca sa avem grija, ca s-ar putea sa se strice vremea pentru a doua zi, si sa ne fie greu sa ne intoarcem. am luat aminte, si-am zis ca daca intr-adevar ii asa, atunci nu mergem pana la capat, ca n-are rost sa ne chinuim. ne-am montat coltarii, si am traversat.

ajuns la un traverseu mai greu, am simtit ca nu prea as putea sa ii fac fata, si am preferat sa cobor in vale, si sa ma duc pe ruta normala, ca nu prea eram dispus sa mor inainte de a mai bea o bere sau a mai vedea doo buci, stiu io a cui
asa ca, dupa dupa un scurt popas de legat mai bine bocancii si coltarii, am luat-o la deal, catre vf. laitel, pe o zapada care cand picai in ea, cand era tare ca naiba de nu puteai sa-ti bagi pioletu cum trebuie.



ajunsi o data sus, am dat de-un vant absolut inuman de suportat, de multe ori fiind fortati sa mergem aplecati mult inainte ca sa nu ne impinga in spate, pentru ca sa se mai opreasca din cand in cand, si sa ne trezim ca mergem in gol inainte cate 3-4 pasi.



am continuat mersul, gandindu-ne ca s-ar putea sa nu putem trece de partea cea mai dificila, si anume de vf laitel, dupa ce am stat o perioada intinsi pe burta, tinandu-ne de piolet, din cauza vantului ff puternic. ne-am regrupat la un moment dat, si ne-am zis sa ne oprim sa mancam, si pe urma o sa luam decizia corecta. nici nu ne-am pus bine jos, ca dintr-o data, o rafala de vant mi-o luat rucsacu, si o inceput sa mi-l rostogoleasca, si dus in pl o fost, dupa a treia rostogolire vazand cum incep sa sara lucruri din el. m-am mirat si io ca nu m-am enervat din start, da ce plm mai puteam face? asa ca am inceput sa radem, am terminat de mancat, si am vrut sa mergem in cautarea rucsacului, sa mai recuperam ce putem, si zicandu-ne ca ii clar, asta o fost un semn sa nu mergem pana la caltun. adi s-o dus pana la urma dupa rucsac, recuperand numa rucsacu si sacu de dormit, iar eu am urcat dupa lucrurile lui. ne-am reintalnit in sa, si de-acolo ne-am intors la refugiu, oprindu-ne pt niste poze in saua doamnei, si coborand spre caldura si-o bere. noroc, mare noroc ca mi-o luat vantu rucsacu (cu tot cu pierderile aferente, adica o geaca si doo polare), pentru ca cam la o ora dupa ce am ajuns si s-o inserat, s-o lasat o ceata care o tinut pana a doua zi cand am plecat noi, plus o mai nins usor, si zau, zau daca stiu cum ne-am fi intors de la caltun.

munchen

incep cu traditionalu muie fuego. si ca cum am facut transcederea la alt oras, recunosc ca la inceput nu am avut vreme prea multa sa fac poze sau sa gatesc, si acuma mi se rupe daca fac poze sau gatesc. asa ca, ma gandesc ca posturile o sa vina cu o frecventa fie mai deasa, fie mai rara.
pe scurt, am fost la munchen 3 saptamani, trimis de la loc de munca. pozele is urmatoarele.

turnu primariei:

prin centru:

primaria