Ineu - Muntii Rodnei

Si, iata cum dupa aproape un an de zile, m-am reintors in muntii Rodnei, de data asta urcand dinspre partea de sud, si anume din satul Sant, Bistrita Nasaud. Cum mai fusesem pana acum de 2 ori, insa doar pe Pietrosul, am zis ca merita si o alta abordare.
Am pornit asadar catre Sant in zori de zi, urmand sa lasam masina la complexu turistic Blazna, de unde la picior pe cruce albastra vreme de 4-5 ore, dupa calculele mele. Drumu pana la Sant ii fain, tipic romanesc, mai cu o groapa, mai cu o caruta, da n-o contat, ca doar mergeam pe munte, si uei mama ce fain ii!
In Sant am ratat intrarea catre complex, asa ca dupa o intoarcere din 3 miscari, am urcat la complex, unde am parcat, am servit o cafea acompaniata de niste tigari, si am luat-o la pas cu un rucsac greu de tot.
Prima parte a traseului m-o rupt, pentru ca am urcat direct pe partia de schi, cam o ora buna, si pieptis. Aproape in capat am cam pierdut marcaju, asa ca am lasat bagaju si am dat rapid o tura de recunoastere. In caz ca ajungeti vreodata pe-acolo, se merge drept in sus pana la crucea aia mare de tot, si de-acolo in dreapta pe poteca, pana la semnu de Parcul National. La semn drumu coteste la stanga, si marcaju ii pe un bolovan mare in partea dreapta, drum care urca prin padure.
Asa ca, pe-acolo am mers, am iesit in jnepenis, de unde deja vedeam destul de bine varfurile care urma sa le parcurgem (musai, ca pe partea asta de traseu nu este apa nicaieri decat la lacul Lala Mica, care-i fix la baza varfului Ineu).
Asa ca, am luat-o incet catre varful Rosu, urmand ca de acolo sa mergem pe varful Ineut, sa coboram in sa, si de-acolo sa vedem exact unde-i lacu, ca nu se vedea cu ochiu liber.
Greu traseu, cu asa bagaj mare! Am behait 7 ore, am murit de sete si de dureri de burta din cauza la niste piersici sau caise uscate, da cu o bucurie de nespus cand de pe varfu Ineut am vazut lacu. Am coborat rapid in saua Ineului, de unde am luat-o la dreapta, 20 de minute, pana langa lac, unde am intins cortu la fel de rapid. Mancat, tigara, somn, si din cauza de dureri, nici o poza in ziua respectiva.
A doua zi dimineata....paradis! Vreme buna, soare, placut, liniste pe munte, apa la discretie. Asa ca am luat mic dejun, cafele, tigari, si am hotarat sa urcam pe Ineu, si sa stam toata ziua acolo, ca-i fain. Asa ca am si pornit la amiaza spre infaptuirea celor de mai sus.
Pe drum am vazut 3 capre negre, care ne-o privit foarte atente pana am ajuns aproape (relativ, desigur) de ele, lacu se vedea fain sub noi si varfu deasupra.

Am mers asa, la ghici, pe nemarcat, nici nu era greu, doar se vedea tot timpu varful, si intr-o ora am fost sus. Am prins o zi foarte faina, calda, numa buna de stat pe-un varf si privit in jur cum nu-i nimeni! Mai putin ceva turisti cehi, in trecere, care faceau creasta, si niste ciobani foarte in departare, pe care-i mai auzeai din cand in cand cum urla. 

Spre seara am coborat pe marcaj catre cort, si am ramas in sa la un pic de pozat luna la rasaritu ei. Din pacate, niste nori s-o tot bagat in fata ca ratza la muci, asa ca asta n-o fost un plan care sa poata fi dus la capat, asa c-am coborat la cort, unde-am bagat o cina de paste semipreparate si numa bun o fost.

 A treia zi, dupa micu dejun am tras o tura de poze asa, la rasarit de soare, dupa care am strans tot, si-am plecat spre masina, cu destinatia clara Bucovina. Drumu inapoi n-o mai durat 7 ore, ca numa vreo 5. Am mancat o ciorba, cafele, si pe urma am purces spre Campulung Moldovenesc. Am stat undeva pe langa, nu mai stiu cum se numea exact zona, la o pensiunea Steaua Nordului, pe care o recomand cu placere, pt pretu deloc piparat atat la cazare cat si la mancare, mancare delicioasa de altfel.

Urmatoarea zi am mers pana la Pietrele Doamnei, am dat o tura, nu am facut nici o poza decat la un fluture, din cauza ca am fost constant nemultumit de lumina.

N-am mai fost pana acuma niciodata in Bucovina, da mi-o placut enorm! O sa mai merg!

Baulmes si Geneva

In sfarsit m-am dus si io in Elvetia. Zic in sfarsit pentru ca demult imi doream sa ma duc in Elvetia, mai ales cu ocazie de a vizita ceva bucati de munti, sau sa catar sau chiar si sa lenevesc undeva unde doar sa vad piscuri inalte. Bineinteles, n-o fost cazu acuma, pentru ca am fost in delegatie, 4 zile, de miercuri pana sambata noaptea.
Am plecat miercuri dimineata catre Geneva, cu escala la Munchen, de unde am luat trenul pana in Yverdon-les-Bains, localitatea unde aveam treaba. Din start m-am distrat foarte tare, cand am vazut cat o costat biletu de tren pana acolo, insumand valoarea de 34 de franci, fapt care m-o bucurat imens. Asa ca, de bucurie, am si adormit ora pe care am petrecut-o in tren. Am ajuns la destinatie, am lucrat, si spre seara ne-am dus sa vizitam niste chei pe numele lor Gorges de l'Orbe, foarte frumoase. Din pacate, nu am reusit sa fac nici o poza, din cauza aparatului care o ramas intr-o masina, asa ca m-am multumit sa umblu prin apa si sa ma bucur de peisaj. Totusi, am avut pe cineva cu noi care o facut niste poze, asa ca tot bag una.

Spre seara am ajuns si la hotel, singurul din satul intitulat Baulmes, un sat care mie mi-o placut foarte mult, chiar daca ii mic. Si cochet! Am purces la o cina formata din niste carnati si 4 beri, dupa care am dormit ca un ingerel pe un nor.
Joi am mers la munca, urmand ca spre dupa-amiaza sa purcedem catre Chalet de Granges-Neuve, sa povestim lucruri legate de munca, sa mancam fondue de branza, precum si alte beri, fapt care am procedat intocmai.
M-am plimbat un pic prin prejur, precum am si urcat pe un pisc de 1500 (sau ceva de genu asta), Suchet. Nu am avut din pacate o foarte clara priveliste asupra alpilor, ca era cam innorat, da tot se vedeau asa, putin, macar forma. Vacile erau intr-adevar pe aproape toate dealurile, numa ca parca mai slabe si nu asa mov, cum tot vedeam io in reclame. Si nici nu am vazut vreo marmota care sa impacheteze ciocolata in staniol. Poate n-am fost in locu care trebe.

Ne-am intors, am mancat fondue, am mancat meringue, si, iar 4 beri, plus somn. M-am trezit vineri de dimineata devreme, ca voiam sa ma duc la alergat, numa ca din pacate ploua cam tare, asa ca am mai puscat un somn, dupa care din nou lucruri legate de servici, care s-o incheiat cu mancare si, bineinteles, beri. Ce pot sa zic, imi place berea....
Sambata dimineata in schimb m-am trezit pe un cer variabil, fara sa fie vreun semn de ploaie, asa ca mi-am luat aparatu si am dat o tura prin satuc, sa vad cum arata. Arata frumos, cu case care fie is vechi, fie iti dau impresia ca-s vechi, cu o bisericuta cocotata pe un deal, cu pisici care se alergau prin curti, si veneau sa le mangai, cu destul de multe locuri de adapat vaci (sau cel putin asa am crezut io), cu flori la geam si cu multa verdeata. Stiu ca is multe alte locuri care is mult mai faine, da io nu le-am vazut alea, si asta mi-o placut chiar mult.

Dupa 2 ore am impachetat, am luat trenul pana in Geneva, am lasat bagaju in gara in niste locuri special amenajate (9 franci costa, indiferent de durata), si am luat-o la picior spre lacul Leman. Am fost foarte clar informat ca asta ii numele lui de fapt, si nu lacul Geneva, care este un oras situat pe malul lacului la fel ca multe alte localitati.
M-am plimbat pe malul lacului, am facut poze, am mers in orasul vechi, am vizitat catedrala Sfantu Petru cu turnurile sale aferente (4 franci), plus o mica bisericuta alipita de catedrala, am mers langa uriasa fantana arteziana care te racoreste destul de bine intr-o zi calda, scum o fost sambata, si inainte sa plec, am reusit sa vad un pic Mont Blanc-ul, chiar daca nu foarte clar, da de-aia io tot m-am bucurat. In total am pierdut cam 4 ore fara sa-mi dau seama cand o trecut.

 

La final, am mers la aeroport, am zburat la Munchen, si pe urma la Cluj. Pam pam!